Primul hram de Sfântul Gheorghe

        Pe 22 aprilie 2012, într-o frumoasă seară de primăvară, cu ajutorul Bunului Dumnezeu am săvârşit slujba Vecerniei şi Litiei, alături de Pr. Fabian, Pr. Alexandru şi Pr. Adrian, prăznuindu-l pe unul din ocrotitorii parohiei noastre Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. A doua zi am oficiat Sfânta Liturghie urmată de o agapă la care au participat toţi cei prezenţi la slujbă. Mulţumim Sfântului Gheorghe că este împreună rugător cu noi către Dumnezeu, slăvit în Treime, şi nădăjduim că rugăciunea noastră a fost bine primită de Bunul Dumnezeu. Mulţumim enoriaşilor care au contribuit la organizarea acestui eveniment şi care prin participarea lor la slujbă s-au îmbogăţit din punct de vedere duhovnicesc.

La Multi Ani!

La multi ani binecuvantati, sanatate si bucurii alaturi de cei dragi! Sa va ajute bunul Dumnezeu ca anul 2012 sa fie mai bun decat anii precedenti, cu realizari duhovnicesti si materiale!

Cuvântul săptămânii (31 ian. - 6 feb. 2011)

"Fiecare să fie conştient că lucrează ceva pentru Dumnezeu şi are plată de la Domnul. Deci nu-l interesează ce face altul. Dacă apare cârteala, lucrul acela nu mai are valoare duhovnicească"(Stareţul Dionisie)

Cuvântul săptămânii 11-17 octombrie 2010

Mulţumiţi întru toate; căci aceasta este voia lui Dumnezeu (I Tesaloniceni 5, 18)

          „Un om credincios cădea adesea în deznădejde şi, prin aceasta, nesocotea voia lui Dumnezeu, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel. Cineva l-a sfătuit să însemneze într-un caiet toate milostivirile primite de la Dumnezeu. După câteva luni, tot carnetul era plin. Milostiviri care, de obicei, le dăm repede uitării, dar pe care omul acela le trecuse în carnet şi le păstra în inimă. Totuşi, din când în când îl mai cuprindea disperarea. „Îmi era de ajuns să mă uit în carnet” – zicea acel om, ca să-mi dau seama cât de mult mă iubeşte Dumnezeu.

          Dar nu tot ce ne vine de la Dumnezeu ni se pare a fi milostivire. Dimpotrivă, unele lucruri ni se par apăsătoare, ca nişte poveri de nesuportat, iar în asemenea cazuri nu ne mai stă gândul la mulţumiri, ci începem să ne văicărim.

          Înţelege suflete credincios, că tot ceea ce ţi se întâmplă în viaţă este numai din mila lui Dumnezeu, chiar dacă lucrurile ţi se par acoperite de o perdea de negură. Caută să pătrunzi cu credinţa dincolo de această perdea şi vei descoperi milostivire şi chiar o vei recunoaşte aşa. Precum regele Iezechia, care aminitindu-şi prin ce încercări a trecut, a grăit aşa: „Doamne, ...durerea sufletului meu ai luat-o de la mine, Tu mi-ai înviorat suflarea... Iată, amarul meu pace mi s-a făcut... nu voi înceta să Te binecuvântez cu psaltirea în toate zilele vieţii mele înaintea casei lui Dumnezeu” (Isaia 38, 16, 15, 17, 20).

Orice durere, orice strâmtorare şi orice trudă ne este trimisă pentru a ne întări în duh şi pentru a învăţa că trebuie să aducem mulţumiri pentru tot ceea ce ne-a făcut să plângem, şi prin aceasta, să dăm laudă.” (Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu, p. 112)